Ce che o lassìn indaûr al conte.

Gjestî ben i refudums vuê al vûl dî sielzi il mont che al restarà doman.

Par nô, la sostignibilitât e no je dome un procès tecnic. Al è une responsabilitât viers chei che a vignaran dopo di nô.

1.

Piel

La piel si rinove. I vistîts a vegnin cambiâts simpri plui di corse.

92 milions di toneladis

E je la cuantitât di scarts tessûts gjenerâts in dut il mont ogni an: l’ecuivalent di un camion plen di vistîts scartâts o brusâts ogni secont.

La nestre piel e sa come rigjenerâsi. Il planet nol pues tignî al pas cu la velocitât cun cui o consumin.

2.

Futûr

Il futûr al pues jentrâ dentri di un schermi. Ma al varâ ancjemò bisugne di un puest dulà corî.

62 milions di toneladis

E je la cuantitât di scarts eletronics prodots in dut il mont intal 2022. Dome il 22,3% al è stât cjapât sù e riciclât in mût coret.

Il progrès al pues cambiâ lis nestris abitudins. Nol varès di cambiâ il mont che o lassìn ai nestris fruts.

2.

Futûr

Il futûr al pues jentrâ dentri di un schermi. Ma al varâ ancjemò bisugne di un puest dulà corî.

62 milions di toneladis

E je la cuantitât di scarts tessûts gjenerâts in dut il mont ogni an: l’ecuivalent di un camion plen di vistîts scartâts o brusâts ogni secont.

La nestre piel e sa come rigjenerâsi. Il planet nol pues tignî al pas cu la velocitât cun cui o consumin.

3.

Gnovis vitis

Lis rughis a son il segn di une vite lungje. Cheste butilie e no varès di vê dome une.

Jenfri 19 e 23 milions di toneladis

E je la cuantitât di plastiche che e finìs intai ecosistemis acuitics dal planet ogni an.

Un toc di plastiche scartade al pues deventâ un probleme par decenis. La plastiche recuperade e pues deventâ une altre volte materiâl grês.

4.

Memorie

Un fûc di cjarte al pues conservâ une memorie par dute la vite. Une singule fibre e pues sperimentâ plui di une.

86%

Al è il tas di ricicli che lis imbaladuris di cjarte e carton a àn rivât in Europe.

La bielece de cjarte: e pues preservâ il passât e, tal stes timp, vê cure dal futûr.

4.

Memorie

Un fûc di cjarte al pues conservâ une memorie par dute la vite. Une singule fibre e pues sperimentâ plui di une.

86%

Al è il tas di ricicli che lis imbaladuris di cjarte e carton a àn rivât in Europe.

La bielece de cjarte: e pues preservâ il passât e, tal stes timp, vê cure dal futûr.

Chest al è il nestri progjet.

Il refudament al è il risultât di une sielte passade.
Come che o lu gjestìs e je une sielte sul futûr.

Portâ competence, responsabilitât e cussience ambientâl a ogni decision, parcè che ce che o clamin scart vuê al pues jessi ancjemò une risorse doman.